Misterele Brasovului

Brasov este un veritabil „oras de poveste” nu doar datorita centurii de fortificatie,a bastioanelor si a cladirilor ce pastreaza o arhitectura medievala,ci si datorita legendelor si misterelor care inca continua sa dainuie. Drept urmare,astazi mi-am propus sa va aduc la cunostinta, doar cateva dintre acestea.

Muntele Tâmpa este unul dintre locurile din Braşov care au cele mai multe legende. Cele mai cunoscute sunt cele care vorbesc despre existenţa unui mare lac subteran sau despre faptul că sunt nişte tuneluri ce străpung muntele. Dacă lacul nu a fost descoperit, existenţa a trei-patru tuneluri săpate în munte este reală. Astăzi, numai unul dintre ele mai este practicabil şi leagă Casa Sfatului de unul dintre turnurile vechii cetăţi. Celelalte s-au surpat în timp şi toate sunt închise pentru a se evita accidentele. O altă legendă este legată de singura bancă săpată în piatră, aflată pe aleea de sub Tâmpa. Se spune strânca din care este făcută banca s-a prăvălit din înălţime, îngropând sub ea doi amanţi care stăteau îmbrăţişaţi în acel loc. Banca a fost făcută în memoria lor în 1817. Muntele Tâmpa este o veritabilă atracţie turistică. Se poate ajunge în vârf cu telecabina sau pe jos pe patru trasee turistice marcate.

Legenda Copilului Lup

                                                                        

Povestea copilului lup de la Brașov este veche de sute de ani și se situează la granița dintre mit și realitate. În 1871, un tânăr de aproximativ 20 ani, sălbăticit, care a trăit printre animale toată viața ar fi fost găsit într-o pădure de un brașovean. Acesta l-a luat acasă dar băiatul nu comunica, se hrănea cu carne crudă și nu purta încălțăminte sau haine.

Conform legendei, el nu a învățat să vorbească, nu s-a integrat niciodată în societate ci doar scotea sunete bizare când vedea Muntele Tâmpa sau când îl vedea pe brașoveanul care i-a salvat viața. Cazul tânărului a făcut furori în lumea medicală despre ocean și există informații consemnate despre el în cercetările lui Michael Vagner.
Acest caz este în continuare o sursă de mister și controverse. Unii profesori îi recunosc autenticitatea, alții dezmint povestea, numind-o o simplă legendă.

Tuneluri secrete
                                                                   

Cetatea medievală a Braşovului avea o reţea de tuneluri, care făcea legătura între bastioanele de apărare ale vechiului burg. În decursul timpului, pornind de la tunelurile şi grotele descoperite, s-au ţesut multe legende controversate.Cert este, însă, că există mai multe intrări în mai multe zone din centrul Braşovului, majoritatea fiind închise sau impracticabile în prezent. În decursul timpului, au fost găsite astfel de guri de intrare pe străzile Cuza Vodă nr. 39, Mihai Viteazul nr. 2, De Mijloc nr. 20, După Ziduri, Nucului, Canalul Timiş nr.18, în spatele Poliţiei şi în curtea Liceului de Artă. Ultima descoperire pe această temă s-a făcut în 2008, când a fost demolată o casă în cartierul Bartolomeu, pe str. Lanurilor. Aici exista o uşă metalică, închisă cu un lacăt şi sigilată. Înainte de 1989, în fiecare an, reprezentanţii Armatei veneau şi controlau sigiliul. Mai mult, se pare că tunelul făcea legătura cu cel mai vechi monument de arhitectură al Braşovului şi din Ţara Bârsei, Biserica Sf. Bartolomeu, a cărei construcţie a început pe la 1223.

Tuneluri in zona Piata Sfatului

 Unul dintre tunelurile aflate in zona Piata Sfatului,se spune că duce către curtea Liceului de Artă.
 De asemenea, în pivniţa Casei Mureşenilor se află intrarea astupată a unui tunel subteran,despre care se spune că trece pe sub Piaţa Sfatului şi de acolo spre Republicii, până sub Tâmpa.
 Se crede ca si din Biserica Neagră s-ar face acces către trei tuneluri. Un fost paroh al bisericii ar fi recunoscut existenţa acestora, dar nu a vrut să dea amănunte despre ele, iar locatarii unei case de pe strada Ştefan Ludwig Roth (lângă Biserica Neagră) povesteau că, în copilărie, se jucau prin tunelul care pornea din pivniţă şi ducea înspre Tâmpa. Mai mult, şi Cetăţuia de pe Dealul Straja, ar avea trei tuneluri.
  O altă legendă vobeste despre faptul că, în Doilea Război Mondial ar fi existat un tunel care lega Casa Sfatului cu o peşteră aflată pe Şaua Tâmpei, iar aici ar fi fost ţinuţi captivi prizonieri germani, blocându-se ambele intrări.

Si totusi,mai multe amănunte există în privinţa grotelor din Piaţa Sfatului.
Practic, acestea au fost gândite ca depozite de provizii în cazul în care Cetatea era asediată.
O confirmare a existenţei acestora vine în anii ’50, când, la Braşov, a poposit o balenă uriaşă, perfect conservată - „Moby Dick“, cum îi spuneau copiii. Din cauza greutăţii, camionul cu balena s-a prăbuşit într-o astfel de groapă. Apoi, prin 1963-1964, un camion rusesc s-a prăbuşit într-o cavitate, lângă Muzeul de Istorie. O altă groapă cu provizii s-a descoperit la schimbarea pavajului din Piaţa Sfatului, în anii 1987-1988. Bătrânii spuneau că excavarea gropilor de provizii se făcea după un adevărat ritual: se săpau numai noaptea, erau făcute de un singur om, până la o adâncime de 2,5 metri. Interiorul era ars şi apoi umplut cu cereale şi alte provizii.

Interesant este felul in care  vad locuitorii din Brasov problema catacombelor, iar faptul ca la imobilul din strada Lanurilor 1A, un ofiter de la Armata venea periodic sa verifice starea sigiliului pare sa confirme spusele si legendele acestor tuneluri,spuse de brasoveni.

— Guri de intrare, majoritatea inchise sau impracticabile, exista pe strazile Cuza Voda nr. 39, Mihai Viteazul nr. 2, De Mijloc nr. 20, Dupa Ziduri, Nucului, Canalul Timis nr. 18, in spatele Politiei si in curtile Scolii de Muzica si a Liceului de Arta.

— Cele doua tuneluri de Dupa Ziduri sunt adevarate galerii in care poti sa te ratacesti cu usurinta. Se pare ca intre cele doua exista o legatura, desi nimeni nu stie cine le-a construit si cine le-a folosit La prima vedere par galerii naturale, dar din loc in loc se vede ca au fost amenajate de mana omeneasca.

–Vechea Cetate de pe deal (actualul complex turistic Cetate), construita in anul 1524, este prevazuta cu trei tuneluri. Unul a fost strabatut de la un capat la altul acum cativa ani. Constructia lor dateaza probabil din secolul al XVI-lea. In Cetate sunt vizibile doua guri de intrare, situate in doua fantani, una dintre ele fiind adanca de aproape 30 de metri. Tunelurile au iesire spre strazile De Mijloc, Nicolae Iorga si Cuza Voda.

— In privinta Casei Muresenilor (LMI BV-II-m-A-11582; Piata Sfatului 25) din centrul orasului se afla intrarea astupata a unui tunel subteran, avand o inaltime aproximativa de 1,40 metri, prevazut cu bolta de caramida. Se presupune ca tunelul trece pe sub Piata Sfatului si de acolo spre Republicii, pana pe sub Tampa.

— De-a lungul timpului, surpari accidentale produse in Piata Sfatului au scos la iveala structuri subterane. Prin anii 1963-1964 un camion rusesc s-a prabusit intr-o cavitate, cu diametrul gurii de aproximativ un metru, langa Muzeul de Istorie. O alta groapa cu provizii s-a descoperit tot accidental, la schimbarea pavajului din Piata Sfatului, in anii 1987-1988.

— La cativa metri in spatele gradinilor de pe strada Doborogeanu Gherea, se afla doua grote. Pana nu demult, pe timpul noptii aici se adaposteau boschetarii. Legendele spun ca doua tuneluri din cetate serpuiesc pe sub Tampa si pe sub Piata Sfatului. Alte catacombe duc pana in Bartolomeu si nu putini sunt brasovenii care le-au strabatut in copilarie, jucandu-se.

— Turnul Negru (LMI BV-II-m-A-11294.05), datand din veacul al XVI-lea, era legat cu cetatea printr-un tunel subteran si un pod mobil. Restaurat in anul 1996, in Turnul Negru functioneaza in prezent un punct muzeistic ca sectie a Muzeului Judetean de Istorie.

Lacul de sub muntele Tampa (ochiul de mare)
                                                                         

 Conform unei legende vechi, sub masivul Tâmpei se află o rămăşiţă a unei mări, care, în cazul unei eventuale revarsări ar inunda Braşovul. Din acest motiv, în timpul comuniștilor, s-ar fi renunțat la construcţia unui tunel pe sub Tâmpa, deși planurile erau foarte avansate. La baza acestei legende stă povestea unei fântâni adânci de o sută de metri, săpate pe culmea muntelui, care ar fi comunicat cu lacul de sub munte. Fântâna este azi astupată.
De-a lungul anilor s-au realizat numeroase cercetari, insa din studiile de specialitate nu a putut fi demonstrata existenta lacului cu apa sarata. Insa, legenda continua si astazi, fiind la fel de vie printre localnici.

Fantana din cetatea Rasnov                                                               

Legenda locului spune că fântâna a fost construită de doi prizonieri turci care au lucrat la ea aproape 15 ani. Se spune că li s-a promis că dacă termină lucrarea vor fi eliberaţi. Tot legenda spune că după ce au ajuns la o adâncime de 147 de metri (aproximativ un bloc cu 50 de etaje) prizonierii au fost eliberaţi. Datele istorice confirmă faptul că fântâna a fost construită în 15 ani, între 1625 şi 1640. Se mai spune că pe pereţii fântânii prizonierii turci ar fi scris mai multe versete din Coran. Conform legendei, în fântână au fost ascunşi saci întregi de galbeni care şi astăzi ar mai fi acolo. Nimeni nu s-a încumetat însă să-i caute. Fântâna încă există şi poate fi admirată de turişti.

Fantoma din tunelul de la Teliu

Tunelul de la Teliu este cel mai mare din ţară, iar inginerul Colţână, cel care a supervizat realizarea lui, a murit. Localnicii spun că fantoma lui bântuie tunelul de şapte decenii şi chiar şi astăzi mai sunt curioşi care vin să viziteze locul. Tragedia a venit chiar în ziua inaugurării. Inginerul Colţână s-a urcat deasupra gurii tunelului. Acolo fusese improvizată o scenă. A tăiat panglica inaugurală. Apoi, în faţa adunării, a unit două fire. Gestul său trebuia să simbolizeze conectarea tunelului la energie electrică. Firele au făcut o flamă, iar inginerul a căzut secerat. În urma unei anchete nimeni nu a fost găsit vinovat. Inginerul a fost înmormântat într-un cavou în formă de tunel. În 1963, a fost dezhumat şi mutat într-un cimitir din Bucureşti. Cavoul din marmură rămas în urmă a fost furat bucată cu bucată. De atunci a început şi legenda. Sute de oameni spun că au văzut fantoma inginerului plimbându-se prin tunel cu două fire în mână. Tunelul Teliu este cel mai mare din ţară şi are o lungime de 4.369,5 metri.