Brasov-incendiul din anul 1689

Brasovul,in urma cu cateva sute de ani,rivaliza cu multe orase importante ale Europei,fiind la nivelul Nurnbergului sau a Strasbourgului.Fiind un oras comercial,Brasovul devenise un oras prosper,intesat cu oameni bogati si influenti,care in timp,prin puterea politica,economica si comerciala,au ridicat Brasovul la rang de cinste.Insa,in data de 21 Aprilie 1689,Brasovul a trait unul dintre cele mai negre momente ale istoriei sale,confruntandu-se cu un incendiu puternic care avea sa transforme Brasovul pentru o durata de o suta de ani,intr-un morman de ruine.Astfel ca,dintr-un oras care rivaliza cu marile orase ale Europei,Brasovul,in urma incendiului din anul 1689,avea sa fie un orasel la margine de imperiu.

                                                      Concluziile istoricilor
 "Niciun asediu de până atunci nu a adus atâtea distrugeri oraşului medieval pe cât a provocat marele incendiu din 21 aprilie. Nu se ştie cauza principală a acestui incendiu. Braşovenii au speculat foarte mult pe seama duşmanilor, pe seama austriecilor", povesteşte istoricul Nicolae Pepene.

                                                    Teoria incendiului din 1689
In anul 1688, la Făgăraş se semnase un tratat prin care cetatea  braşoveană trebuia să găzduiască o garnizoană austriacă. Localnicii nu sunt, însă, de acord cu acest lucru şi se revoltă. Austriecii asediează cetatea, la zidurile căreia se duc lupte puternice. Judele oraşului şi mai mulţi senatori au fost arestaţi de către protestatari pentru că  cedaseră atât de uşor şi vânduseră cetatea  austrieciilor. În cele din urmă, încercuiţi, capii răscoalei cedează  şi predau cheile oraşului. După un an, la 21 aprilie 1689, are loc cel mai mare incendiu din istoria burgului braşovean. Era o zi de primăvară caldă şi uscată, cu un vânt puternic care  a înteţit şi răspândit rapid un foc ce izbucnise pe Strada Fânarilor ( azi, Castelului), din motive necunoscute. Casele, fiind în mare parte construite din lemn au ars în întregime, iar sute de oameni- circa 300 , potrivit unor surse documentare, au murit arşi sau asfixiaţi

                                                                     

In dupa amiaza zilei de 21 aprilie 1689,izbucneste in partea de jos a strazii Castelului un incendiu si din cauza unui vant puternic acesta se raspandeste atat de repede ,incat peste clipe intreaga parte a orasului dinspre Tampa,este in flacari. Incendiul se extinde si pe Targul Cailor (azi Gheorghe Baritiu) precum si pe strada Portii (azi str Republicii),pe strazile Spitalului (azi str Postavarului),Vamii (azi str Muresenilor),si Targul Graului (azi latura estica a Pietei Sfatului).
Incendiul s-a extins si in Piata Sfatului si chiar cladiri izolate cum ar fi Casa Sfatului si Biserica Neagra au cazut prada focului.Incendiul a cuprins si cartierul Schei. Orasul interior (dintre zidurile cetatii) s-a trasformat in cateva ore in cenusa si moloz.
La acea data,multe case erau acoperite cu sindrila de lemn,ceea ce a dus la aprinderea strazilor intregi.
Cea mai mare parte a locuitorilor,nereusind sa stinga incendiul mistuitor,au parasit orasul in goana;cei care au vrut sa-si salveze viata si avutia adapostindu-se in beciuri,au murit asfixiati in fum si flacari.
Locuitorii cetatii nu reusesc sa-si salveze bunurile.Biserica mare din centrul cetatii este puternic afectata;au fost mistuite de foc acoperisul,orga,altarul si covoarele pretioase,decoratiile,mobilierul.
Sub flacarile puternice se topesc si clopotele din turnul bisericii zdrobindu-se in cadere;partea superioara a bisericii si boltile gotice sunt distruse.
 Scriind despre acest dezastru,in lucrarea sa "Das Alte und Neue Kronstadt" din anul 1883,G.M.G. Hermann afirma:"orasul,care odata s-a distins intr-atat prin acoperisurile de tigla,incat i se spunea orasul rosu,a devenit un morman de cenusa".
Focul afecteaza renumita biblioteca a lui Honterus din colegiul de langa Biserica Neagra,la vremea aceea-ceea mai mare din tara,fiind distruse 1541 de carti rare,multe din ele recuperate din bibliotecile Greciei. Au fost distruse partial turnurile orasului,atelierele mestesugarilor,si marfurile comerciantilor.
In Casa Sfatului,unde se pastra arhiva,s-au pierdut multe documente reprezentand "socotelile orasului",iar cele salvate poarta si astazi urme ale incendiului. Casa Sfatului precum si Bastionul Fierarilor,au aratat ca adevarate ruine,timp de doi ani,fiind refacute abia dupa douazeci de ani. Casa Hirscher este puternic afectata de incendiu. Ani de zile,ruinele innegrite de fum ale Marii Biserici,se profilau spre cer.

                                                                   

De atunci,biserica poarta numele de "Biserica Neagra". Lucrarile de refacere ale Bisericii Negre au durat aproape un secol,contemporanii apreciind ca incendiul din 1689 s-a soldat cu 300 de victime omenesti.
  Au ramas neatinse cateva strazi,biserica romaneasca,biserica iezuita,si o magazie militara ce a fost pazita de niste sodati. Unii martori oculari presupun ca incendiul a fost premeditat.Se presupune ca el a fost pus la cale de trupele imperiale,cunostinta forurilor superioare,care pesemne nu uitasera revolta brasovenilor luterani fata de noua stapanire austriaca.
Alti cercetatori sustin ca incendierea nu putea fi in interesul armatei imperiale,care era incartiruita in oras.Totodata orasul dispunea de mari cantitati de cereale depozitate,Brasovul fiind si punctul de plecare pentru campania de cucerire a Tarii Romanesti.
  Exista si alte teorii ce vorbesc despre evenimente supranaturale,consemnate in cartea "Povestea Ofeliei din cetatea Corona",carte care se afla pentru moment,sub tipar.
   "Brasovul nu si-a mai revenit niciodata in totalitate,dupa aceasta tragedie",afirma la inceputul secolului al XX-lea H.Wachner.
  O adevarata tragedie! Cel mai bogat si infloritor oras al Transilvaniei,a fost distrus,iar locuitorii orasului se aflau descurajati si disperati in fata viitorului amenintator,deoarece razboiul continua...