Traim timpuri in care multi romani sunt de parere ca doar un Vlad Tepes ar mai putea sa faca ordine in Romania,sa starpeasca fenomenul coruptiei,al hotiei,al lenesilor,si mai ales,sa nu mai vedem politicieni care isi bat joc de tara asta!
Cronicile din vremea domnitorului Vlad Tepes,vorbesc despre severitatea pedepselor domnesti care îi lovea pe toti cei vinovati de delicte minore indiferent de pozitia lor sociala, fie ca era vorba de “boier,preot,calugar sau om de rand”.
Se spune ca in acea vreme,domnitorul chiar a pus la o fântână o mare cupă din aur pe care nimeni nu îndraznit sa o fure de teama pedepselor.
O povestire ne spune cum a curatat Vlad Tepes tara de hoti,de cersetori,si de trantori,caz care daca astazi ar fi aplicat,probabil ca trei sferturi din politicieni ar pieri,iar cei care refuza sa munceasca alegand sa traiasca din ajutorul social,s-ar apuca imediat de munca!
Sa ne intoarcem pentru cateva clipe in vremea lui Tepes si sa vedem cum a rezolvat problema hotilor,cersetorilor si a trantorilor.
Povestea spune ca pe vremea lui Voda-Tepes,se inmultisera lenesii nevoie mare.Ca sa traiasca,acesti lenesi trebuiau sa manance,pentru ca nemilostiva burta cerea intruna mancare.Cerseau,si cu cersitul traiau fara sa munceasca.Uneori,cand cineva se intampla sa-i certe,intrebandu-i de ce nu vor sa munceasca,acestia raspundeau:
-Dar nu umblu eu toata ziua?Ce vina am daca nu gasesc de lucru? ”Ma duc sa ma bag la stapan,dar-ar Dumnezeu sa nu gasesc!”
Altii gaseau nod in papura in privinta muncii,spunand:
-Cojocarul isi scoate ochii toata ziua si noaptea,si cand colo nu se ajunge cu nimic;croitorul,munceste toata viata si agoniseala lui este cat o umbra de ac;pantofarul se cocoseaza si se gheboseste pana imbatraneste ,si cand moare tot cu talerul il ingroapa! De ce sa ma spetesc cu munca?
Ajungand la urechile lui Voda aceasta situatie din tara,si vazand cu ochii sai multimea lenesilor,mai toti buni de munca,cazu pe ganduri.”Numai prin sudoarea fetei sale,spune la carte (Biblia)ca isi va gasi omul cele spre hrana sa.Dar acesti oameni traiesc din sudoarea altora!Prin urmare,ceea ce fac ei este un fel de talharie.Talharul de codru,ce e drept,iti cere punga.De esti mai iute de mana si mai voinic,scapi de el.Acesti lenesi,trantori si cersetori,iau avutul cu incetinelul,si cu milogire ti-l iau mereu!”
Dupa o reflectie indelungata a problemei acestor trantori,Vlad porunci sa se dea sfoara in tara,ca la o anumita zi,sa se adune toti cersetorii laolalta,ca are sa le imparta Voda cate un rand de haine si sa le ofere o masa imbelsugata.
La ziua hotarata,gemea Targovistea de multimea lenesilor ce venisera.Slujitorii domnesti le imparti cate un rand de haine noi,apoi ii duse in niste case mari unde erau pregatite mesele,iar lenesii se minunau de darnicia lui Voda si vorbeau intre ei:
-Adevarat mila domneasca!
-Lasa ca Voda nu da nimic din punga lui.Pomana asta este din spinarea poporului!
Se pusera la masa,dar aici ce sa vezi?Bucate ca la masa domneasca.Vinuri tot d-alea bune,care te culca la pamant.Si au tras lenesii un pui de chef de se duse pomina! Au mancat si au baut cu lacomie!
Cei mai multi se imbatasera,de cadeau pe branci.
Dar tocmai cand se bucurau cel mai tare,s-au pomenit cu foc in cele patru locuri ale casei.Lenesii speriati si disperati sa-si salveze vietile,au dat navala la porti ca sa iasa,insa portile erau zavorate.Focul inainta ridicandu-se lacom in sus ca niste zmei inflacarati.
Tipetele,si vaietele iesite din gurile tuturor lenesilor inchisi acolo,nu mai conteneau.Se aruncau unii asupra altora,si cereau speriati ajutor.Dar nu era ureche omeneasca sa-i asculte.
Fumul inabusi pe unii,jaratecul facu scrum pe altii,flacarile parjoli pe cei mai multi. Cand se potoli focul,nu mai era suflet de om viu.
Asa a gasit de cuviinta Vlad Tepes in vremea lui sa scape de toti trantorii,hotii,si cersetorii care traiau pe spatele altora,iar vestea aceasta s-a dus in toata Valahia descurajandu-i pe cei care nu voiau sa munceasca.
Asa se face ca tara prospera in acea vreme,pentru ca nimanui nu-i trecea prin cap sa fure,sa tradeze,sa minta,sau sa faca vreun rau altui semen.
In concluzie,cum speranta moare ultima,amintindu-ne de Tepes,majoritatea romanilor sunt de parere ca presedintele,ar trebui sa aiba macar putin din caracterul acestui domnitor.
Daca iti place istoria,si vrei sa traiesti la propriu o pagina din istoria medievala a Brasovului in vremea lui Tepes,poti vizita muzeul Dracula’s House of Terror aflat pe strada Muresenilor nr 1.
Amplasata într-o locatie istorica, in centrul vechi al orasului Brasov Dracula’s House of Terror se recomanda ca spatiu muzeal si expozitional, prezentand vizitatorilor o pagina din istoria medievala a orasului, lipsita insa de obisnuita atmosfera reverentioasa a muzeelor clasice, unde ni se recomanda la fiecare pas sa nu atingem exponatele. Dimpotriva! El este astfel structurat incat sa corespunda cerintelor turistului modern, caruia i se ofera ocazia unei experiente interactive, putand incerca (pe viu) replicile obiectelor de tortura.
Și, pentru ca experienta sa fie cu adevarat inedita, la plecare, poate achizitiona suveniruri dintr-o gama diversa, beneficiind de reducerea de pe biletul de intrare.
Cronicile din vremea domnitorului Vlad Tepes,vorbesc despre severitatea pedepselor domnesti care îi lovea pe toti cei vinovati de delicte minore indiferent de pozitia lor sociala, fie ca era vorba de “boier,preot,calugar sau om de rand”.
Se spune ca in acea vreme,domnitorul chiar a pus la o fântână o mare cupă din aur pe care nimeni nu îndraznit sa o fure de teama pedepselor.
O povestire ne spune cum a curatat Vlad Tepes tara de hoti,de cersetori,si de trantori,caz care daca astazi ar fi aplicat,probabil ca trei sferturi din politicieni ar pieri,iar cei care refuza sa munceasca alegand sa traiasca din ajutorul social,s-ar apuca imediat de munca!
Sa ne intoarcem pentru cateva clipe in vremea lui Tepes si sa vedem cum a rezolvat problema hotilor,cersetorilor si a trantorilor.
Povestea spune ca pe vremea lui Voda-Tepes,se inmultisera lenesii nevoie mare.Ca sa traiasca,acesti lenesi trebuiau sa manance,pentru ca nemilostiva burta cerea intruna mancare.Cerseau,si cu cersitul traiau fara sa munceasca.Uneori,cand cineva se intampla sa-i certe,intrebandu-i de ce nu vor sa munceasca,acestia raspundeau:
-Dar nu umblu eu toata ziua?Ce vina am daca nu gasesc de lucru? ”Ma duc sa ma bag la stapan,dar-ar Dumnezeu sa nu gasesc!”
Altii gaseau nod in papura in privinta muncii,spunand:
-Cojocarul isi scoate ochii toata ziua si noaptea,si cand colo nu se ajunge cu nimic;croitorul,munceste toata viata si agoniseala lui este cat o umbra de ac;pantofarul se cocoseaza si se gheboseste pana imbatraneste ,si cand moare tot cu talerul il ingroapa! De ce sa ma spetesc cu munca?
Ajungand la urechile lui Voda aceasta situatie din tara,si vazand cu ochii sai multimea lenesilor,mai toti buni de munca,cazu pe ganduri.”Numai prin sudoarea fetei sale,spune la carte (Biblia)ca isi va gasi omul cele spre hrana sa.Dar acesti oameni traiesc din sudoarea altora!Prin urmare,ceea ce fac ei este un fel de talharie.Talharul de codru,ce e drept,iti cere punga.De esti mai iute de mana si mai voinic,scapi de el.Acesti lenesi,trantori si cersetori,iau avutul cu incetinelul,si cu milogire ti-l iau mereu!”
Dupa o reflectie indelungata a problemei acestor trantori,Vlad porunci sa se dea sfoara in tara,ca la o anumita zi,sa se adune toti cersetorii laolalta,ca are sa le imparta Voda cate un rand de haine si sa le ofere o masa imbelsugata.
La ziua hotarata,gemea Targovistea de multimea lenesilor ce venisera.Slujitorii domnesti le imparti cate un rand de haine noi,apoi ii duse in niste case mari unde erau pregatite mesele,iar lenesii se minunau de darnicia lui Voda si vorbeau intre ei:
-Adevarat mila domneasca!
-Lasa ca Voda nu da nimic din punga lui.Pomana asta este din spinarea poporului!
Se pusera la masa,dar aici ce sa vezi?Bucate ca la masa domneasca.Vinuri tot d-alea bune,care te culca la pamant.Si au tras lenesii un pui de chef de se duse pomina! Au mancat si au baut cu lacomie!
Cei mai multi se imbatasera,de cadeau pe branci.
Dar tocmai cand se bucurau cel mai tare,s-au pomenit cu foc in cele patru locuri ale casei.Lenesii speriati si disperati sa-si salveze vietile,au dat navala la porti ca sa iasa,insa portile erau zavorate.Focul inainta ridicandu-se lacom in sus ca niste zmei inflacarati.
Tipetele,si vaietele iesite din gurile tuturor lenesilor inchisi acolo,nu mai conteneau.Se aruncau unii asupra altora,si cereau speriati ajutor.Dar nu era ureche omeneasca sa-i asculte.
Fumul inabusi pe unii,jaratecul facu scrum pe altii,flacarile parjoli pe cei mai multi. Cand se potoli focul,nu mai era suflet de om viu.
Asa a gasit de cuviinta Vlad Tepes in vremea lui sa scape de toti trantorii,hotii,si cersetorii care traiau pe spatele altora,iar vestea aceasta s-a dus in toata Valahia descurajandu-i pe cei care nu voiau sa munceasca.
Asa se face ca tara prospera in acea vreme,pentru ca nimanui nu-i trecea prin cap sa fure,sa tradeze,sa minta,sau sa faca vreun rau altui semen.
In concluzie,cum speranta moare ultima,amintindu-ne de Tepes,majoritatea romanilor sunt de parere ca presedintele,ar trebui sa aiba macar putin din caracterul acestui domnitor.
Daca iti place istoria,si vrei sa traiesti la propriu o pagina din istoria medievala a Brasovului in vremea lui Tepes,poti vizita muzeul Dracula’s House of Terror aflat pe strada Muresenilor nr 1.
Amplasata într-o locatie istorica, in centrul vechi al orasului Brasov Dracula’s House of Terror se recomanda ca spatiu muzeal si expozitional, prezentand vizitatorilor o pagina din istoria medievala a orasului, lipsita insa de obisnuita atmosfera reverentioasa a muzeelor clasice, unde ni se recomanda la fiecare pas sa nu atingem exponatele. Dimpotriva! El este astfel structurat incat sa corespunda cerintelor turistului modern, caruia i se ofera ocazia unei experiente interactive, putand incerca (pe viu) replicile obiectelor de tortura.
Și, pentru ca experienta sa fie cu adevarat inedita, la plecare, poate achizitiona suveniruri dintr-o gama diversa, beneficiind de reducerea de pe biletul de intrare.
Comentarii
Trimiteți un comentariu