Brasov- un loc magic incarcat de legende,mistere si povesti fascinante



Am ales sa scriu despre Brasov nu neaparat pentru faptul ca m-am nascut si traiesc aici,ci pentru ceea ce este Brasovul cu adevarat- un "oras de poveste", a carui farmec de legenda si mister este imposibil sa nu te captiveze odata ce incepi sa-i cunosti trecutul indepartat,legendele,si istoria fascinanta.

Este anul  1211,cand Brasovul este infiintat de Cavalerii Teutoni,iar conform Enciclopediei Britanice, orasul este mentionat pentru prima data sub numele de Brasov in documente, in anul 1251.Totusi,izvoarele istorice ale Brasovului apreciaza  întemeierea Brasovului in anul 1203.
Fapt demn de mentionat este ca  cele mai vechi urme de civilizație de pe Tampa datează din vremea dacilor. Arheologii au descoperit pe Tâmpa o fântână cu oase din vremea lor, ceea ce demonstrează că aici s-a practicat un cult păgân.

În urma săpăturilor arheologice, se pare că strămoșii noștri, având credințe uranianiene (zeii lor își aveau sălaș în cer), au ridicat pe Tâmpa altare pentru sacrificii. La venirea romanilor, după ocuparea Daciei de către Traian, atunci când au găsit altarele de pe Tâmpa, în spiritul lui Saturn (zeul timpului) ar fi numit înălțimea „Tempus - Temporis”, perpetuând astfel tradiția. Cu timpul denumirea s-a transformat în „Tempea - Tâmpa”. Cavalerii teutoni, când s-au așezat aici ar fi tradus în limba germană numele vechi al cetății, precum au făcut și romanii. Astfel, „cetatea timpului” sau „cetatea lui Kronos” devine „Kronstadt”.
Urme edificatoare (monede, obiecte de podoabă etc.) din Epoca fierului (800 î.Hr. — secolele I-III d.Hr.), corespunzătoare perioadei dacice, au fost identificate în arealul localităților Brașov, Hărman, Codlea, Râșnov ș.a. Din vremea stăpânirii romane au rămas ca mărturii urmele castrelor de la Râșnov (anticul Cumidava) și Hoghiz, iar perioada desăvârșirii procesului de formare a poporului român este ilustrată de descoperirile de la Cristian și Șercaia (secolul al IV-lea), Feldioara (secolele IV-IX), Hărman (secolele VI-XIII), Comana de Jos (secolele VIII-IX), Brașov (secolele IX-XII) ș.a., care dovedesc o locuire intensă în Țara Bârsei înainte de aducerea și stabilirea aici a coloniștilor sași, la mijlocul secolului al XII-lea.

Brasovul este considerat inima Romaniei si un foarte important centru economic, turistic, cultural si sportiv al tarii. Orasul era denumit “Corona” (care inseamna coroana, de aceea stema orasului este o coroana cu radacini de stejar) in 1235, atunci cand populatia sasa s-a stabilit aici. Mai tarziu, orasul a fost cunoscut si sub numele de Brasco, Brasso, Kronstadt, Cetatea Brasovia sau Stalin. De secole orasul a fost si este poarta Transilvaniei spre sud si spre est. 
                                                                       
Asa cum arata renumitul profesor de la Harvard Samuel Huntington in lucrarea sa “Ciocnirea populatiilor”, Brasovul este locul unde, din punct de vedere ideologic, se termina Europa. Granita intre civilizatia estica si cea vestica trece intr-adevar prin Brasov, separand Transilvania de restul Romaniei. 
Datorita pozitionarii ei geografice la intersectia Moldovei cu Valahia, Brasovul a avut o crestere economica rapida, devenind una dintre cele mai importante piete de desfacere a Transilvaniei.                                                               
   
Asa cum ne putem imagina, orasul a avut o istorie tumultoasa. Zidurile de aparare au fost construite intre secolele XV si XVII, ca o consecinta a atacurilor repetate din est si sud. O parte importanta a zidurilor cetatii a rezistat pana in zilele noastre. In 1688, cand armata austriaca a cucerit Transilvania, Brasovul a fost ultimul bastion cucerit. 
Anul 1689 a fost apoi cel mai greu an din istoria orasului, deoarece pe 21 aprilie un incendiu a mistuit mare parte din oras si a omorat 3000 de oameni. Majoritatea caselor au fost distruse, iar Biserica Sfanta Maria, afumata de incendiu, a devenit Biserica Neagra. 
Marginit de varfurile Carpatilor de Sud si impodobit cu arhitectura gotica, baroca si renascentista, precum si cu o bogatie de monumente istorice, Brasovul este unul dintre cele mai vizitate orase din Romania Catacombele medievale, tunelurile secrete, gropile cu mâncare de sub Piaţa Sfatului, imensul lac de sub Tâmpa, şi comoara lui Solomon,lacul in care erau pedepsite vrajitoarele sunt miturile cele mai populare ale Braşovului. Despre ele au povestit de-a lungul veacurilor toţi braşovenii, astfel încât s-au transmis din generaţie în generaţie până la noi,asa cum s-au transmis si multe alte legende. 

Iata cateva dintre ele:
Tunelurile de sub Tampa
                                                                
                                                                           
                                                                               


Chiar daca astazi pare a fi o legenda, demult in trecut, in timpul anilor 1940, autoritatile si-au dorit sa construiasca sub Tampa un tunel care sa faca legatura intre orasul vechi si Valea Cetatii, unul dintre cartierele orasului Brasov. Cu toate acestea, ideea construirii tunelului a fost curmata de planurile de razboi ale tarii noastre.

La poalele Tampei, la câțiva metri în spatele grădinilor de pe strada Dobrogeanu Gherea, se află două grote. Legendele spun că două tuneluri din cetate trec pe sub Tâmpa. După al Doilea Război Mondial, se vorbea că, încă din timpul Primului Război ar fi existat un tunel care lega Casa Sfatului cu o peșteră aflată pe Șaua Tâmpei. Povestea spune că, în acest tunel, au fost ținuți prizonierii germani.Asa ca existenta a celor 3-4 tuneluri săpate în munte este reala.
     Iata in acest sens si harta catacombelor din Brasov facuta de echipa care s-a ocupat de igienizarea tunelurilor din zona "Dupa ziduri".

                                                                 

 
Din nefericire,astazi numai unul dintre ele mai este practicabil şi leagă Casa Sfatului de unul dintre turnurile vechii cetăţi. Celelalte s-au surpat în timp şi toate sunt închise pentru a se evita accidentele.
In anul 1979, autoritatile au considerat iarasi necesara ideea construirii tunelului, deservind interesele cartierului Racadau. Chiar si asa, constienti de importanta tunelului, autoritatile au stopat lucrarile pentru a doua oara intrucat legenda spune ca in interiorul muntelui ar exista un lac cu apa sarata, fapt care ar fi putut pune in pericol siguranta intregului oras. Odata strapunsa roca muntelui, atunci din interiorul sau ar fi putut napusti suvoaie imense de apa care nu ar fi putut avea nicio opreliste.

De mentionat ca in  28 aprilie 2015 ,in dezbaterea publica a consiliului local Brasov, s-a discutat despre un proiect ce vizeaza construirea unei artere de circulatie auto cu dublu sens,si a unui tunel sapat in stanca in zona istorica "Dupa ziduri".
Din cate stiu,majoritatea brasovenilor au fost impotriva acestui proiect,deoarece ar afecta grav aceasta zona istorica deosebita a Brasovului (una din cele mai frumoase alei de promenada din oras).
                            Pentru detalii suplimentare,vizionati va rog,clipul de mai jos:

                                                   

                                                           

Lacul de sub muntele Tampa (ochiul de mare)
                                                                           
Conform unei legende vechi, sub masivul Tâmpei se află o rămăşiţă a unei mări, care, în cazul unei eventuale revarsări ar inunda Braşovul. Din acest motiv, în timpul comuniștilor, s-ar fi renunțat la construcţia unui tunel pe sub Tâmpa, deși planurile erau foarte avansate. La baza acestei legende stă povestea unei fântâni adânci de o sută de metri, săpate pe culmea muntelui, care ar fi comunicat cu lacul de sub munte. Fântâna este azi astupată.
De-a lungul anilor s-au realizat numeroase cercetari, insa din studiile de specialitate nu a putut fi demonstrata existenta lacului cu apa sarata. Insa, legenda continua si astazi, fiind la fel de vie printre localnici.

Lacul celor 20 de vrajitoare
                                                                                                                               
În Braşovul medieval, vanătoarea de vrăjitoare era o preocupare prioritară a autorităţilor. Lumea era dominată de frica de diavol şi ignoranţă, credea în vrăjitori, diavoli, zane şi tot felul de bestii, iar magia şi miracolul erau practici comune. În faţa actualei clădiri a Prefecturii, exista un lac în care erau înecate vrăjitoarele. Femeile bănuite că s-au vîndut Satanei erau aruncate în apă cu greutăţi legate de picioare, iar mulţimea aştepta să vadă dacă mai ieşeau la suprafaţă. Era un adevărat spectacol, la care lumea asista curioasă să vadă dacă vreo femeie reuşeşte să supravieţuiască. Chiar dacă reuşea, era supusă unui nou supliciu. Se credea că a trecut proba apei pentru că are puteri diavoleşti şi presupusa vrăjitoare urma să fie executată prin altă metodă, arsă pe rug sau spînzurată sau omorîtă cu pietre. Nu există nicio mărturie că vreo victimă ar fi reuşit să iasă la suprafaţă. Această judecată (ordaliile) era însă considerată divină şi era aplicată nu de tribunalul inchiziţiei, ci de unul laic, al notabililor oraşului: magistratul şi cei care alcătuiau consiliul orăşenesc. Conform documentelor, la Braşov, între anii 1621-1696 s-au desfăşurat aproximativ 20 de procese împotriva vrăjitoarelor şi tot atîtea trupuri au zăcut pe fundul lacului. Locuitorii cetăţii se temeau de
acest loc. Dacă fetele nemăritate vedeau plutind vreo condamnată, se temeau că vor avea ghinion tot anul. De aceea locul era ocolit, mai ales după miezul nopţii. Cine trecea pe lîngă lac şi privea spre el, înnebunea, iar fetele serioase deveneau uşuratice. Lacul a fost asanat la începutul secolului XIX, cînd oraşul s-a extins în afara porţii principale din capătul actualei Republicii. Astăzi, pe locul sinistrului lac se află troiţa dedicată Revoluţiei din 1989. Se crede că această cruce sfîntă protejează zona de duhurile vrăjitoarelor despre care se spune că, în noaptea de Sfîntul Andrei, se întorc la locul execuţiei şi încing un joc nebun. Legenda lacului vrăjitoarelor e pomenită şi de cărturarul Sextil Puşcariu, care consemnează în „Braşovul de altădată“: „În aceste bălţi se înecau «sistele», vrăjitoarele, aspru pedepsite pe vremuri pentru legătura lor cu diavolul. Cadavrele lor pluteau apoi pe apă mult timp“.

Brasovence arse pe rug

Despre procesele vrăjitoarelor de la Braşov există consemnări în documentele vremii, semn că legenda are la bază fapte reale. Conform unui articol din revista Magazin istoric, „Vrăjitoarele Braşovului“, de Bogdan Florin Popovici, la 10 august 1616, o femeie căreia i se spunea Codleanca a fost arestată la Braşov. Peste şase zile, la ora unu, a fost aruncată în apa din faţa porţii oraşului. Dar, Codleanca a trecut proba, aşa că a mai fost ţinută în închisoare pînă la 14 septembrie, cînd a fost alungată din oraş, în lipsa dovezilor. 
În anul 1631, Climenen, o văduvă foarte bogată, a fost condamnată pentru vrăjitorie. Focul rugului a fost aprins, însă femeia a scăpat doar cu averea confiscată şi alungarea din cetate. Uneori, vrăjitoarele nu mai apucau nici măcar procesul. 
La 19 martie 1679, o femeie din Crizbav a murit în temniţă de frig şi frică. Un alt caz a fost cel al unguroaicei Ersok, soţia lui Katona Janos. Împotriva ei au depus mărturie familia Nagy Marton din cartierul Blumăna, Katta, fiica lui Gorbe Bartoş, soţia lui Torok Marton şi soţia lui Şipoş. Nevasta lui Nagy afirma că „spre dimineaţă, stăteam în pat cu soţul meu şi copilul nostru era în leagăn. Cînd m-am trezit, am văzut în faţa patului un ajutor de călău şi în spatele lui pe Ersok. Ajutorul de călău a vrut să-mi lege picioarele şi să mă arunce în parau. Ersok îl încuraja să facă lucrul acesta. După ce au dispărut, l-am trezit pe soţul meu şi i-am povestit întîmplarea şi am ieşit în stradă strigînd“. Soţul condamnatei şi cele două fete au depus mărturie în apărarea acuzatei. Cu toate acestea, Ersok a fost condamnată. 
Bucura a lui Ionaş Brînză, o tînără de 20 de ani, a fost condamnată pentru pruncucidere. Ascunzînd că e gravidă, tînăra a născut, în 1775, în pivniţa casei unde era slujnică, apoi şi-a omorît pruncul şi l-a îngropat. A fost un proces în toată regula, cu un rechizitoriu de peste 70 de întrebări la care au fost anexate şi concluziile medicului legist, fizicus, cum se numea pe atunci. Sentinţa a fost condamnarea la moarte prin decapitare.
Pe locul unde este acum clădirea Modarom alta data exista acest lac unde erau înecate vrăjitoarele.  Lacul a fost asanat la începutul sec. XIX şi astăzi este străbătut de bulevardul Eroilor.
                                                                         
PIETRELE LUI SOLOMON

                                                 
                                                                            
Cheile râului Solomon din Scheii Braşovului sunt cunoscute drept Pietrele lui Solomon, iar râul portă numele aceluiaşi personaj. Solomon ar fi, după legendă, un rege maghiar care ar fi sărit cu calul său, peste prăpastia dintre stâncile care mărginesc defileul. Urmăritorii săi păgâni (turci sau tătari) au căzut în prăpastie şi astfel regele a scăpat de duşmani. Amintirea acestei întâmplări a fost păstrată în tradiţia orală românesc.

Banca săpată în stâncă

                                                                           

Pe aleea de sub Tâmpa, printre băncile de lemn, se găsește și o bancă mică, săpată în piatră. Se spune că această stâncă s-a prăvălit din înălțime, îngropând sub ea doi amanți care stăteau îmbrățișați în acel loc. Acest lucru este atestat documentar, în 1817, precum și numele Anei Maria care a fost omorâtă de pietroi.

Restaurantul din Grota Bethlen                                                                    


                                                                              

                                                                                
În peștera din stânca Tâmpei a fost amenajat pe la 1890 un restaurant cu berărie, ce ulterior avea să primească denumirea de Bethlen, după András Bethlen, ministru agriculturii maghiar care vizitase Brașovul în 1891. Zi de zi, arendașul care stăpânea popasul pentru turiști urca cele 25 de serpentine ale Tâmpei, alături de măgărușul său cu sticlele în spinare. Seara, mulți rămâneau sus să admire orașul luminat noaptea. Extins printr-o terasă deasupra abruptului în 1905, după 1984 s-a numit „Cabana-restaurant «Tâmpa»”. Pe 23 martie 1977, în urma unui tragic accident din vina personalului, cabana a ars în întregime..
Astăzi se mai păstrează doar terasa ce oferă o superbă panoramă asupra orașului și urme ale „căzilor” de piatră pentru răcit sticle în mica peșteră. În anul 2001 Consiliul Județean Brașov a ridicat înăuntru o cruce de marmură, iar în 2006 a remontat literele ce compun numele municipiului (după ce anterioarele, din 2004, fuseseră smulse de vânt) în dreapta terasei, asigurându-le iluminatul artistic pe timp de noapte.

Biserica Neagra

                                                                        




Denumirea de “Biserica Neagra” a fost atribuita principalei biserici evanghelice-luterane de limba germana din Brasov dupa incendiul catastrofal din anul 1689, care a afectat tot orasul. Din cauza flacarilor si fumului zidurile bisericii s-au inegrit, dar luxul, eleganta si grandoarea bisericii nu au putut fi devastate. Edificiu de secol XVI, cunoscut initial sub numele de Biserica Sfanta Maria, Biserica Neagra este cel mai reprezentativ monument de arhitectura gotica din Romania.Biserica a fost incendiata anterior anului 1384, iar reconstructia sa a durat pana in 1477. O inscriptie descoperita in zidul bisericii il atesta ca prim ctitor pe Thomas despre care aflam ca a murit in anul 1410. Planul utilizat de catre arhitecti a fost acela de bazilica cu trei nave, egale ca inaltime, inscriindu-se in tipul de biserica-hala preferate in secolele XV-XVI in spatiul german, de unde proveneau de altfel unii dintre arhitecti si mesteri.Biserica Neagra este cel mai mare edificiu de cult in stil gotic din sud-estul Europei masurand 89 de metri lungime, 38 de metri latime, 21 metri inaltime in interior si 40 metri inaltime in exterior. In aceasta biserica incapeau circa 5000 de persoane, cam cat era populatia orasului in epoca. Grav avariata dupa incendiul din 1689, Biserica Neagra este refacuta cu ajutorul unor mesteri veniti din Gdansk, pentru ca mesterii locali nu stiau sa inchida bolti de dimensiuni atat mari. Noile bolti sunt executate in stil baroc si nu in stil gotic.Biserica Neagra este celebra nu doar datorita dimensiunilor sale impresionante. Astfel, clopotnita sa adaposteste cel mai mare clopot din spatiul romanesc, un clopot din bronz care cantareste 6 tone. Biserica Neagra este cunoscuta si pentru marea sa orga (cea mai mare din sud-estul Europei) avand peste 4000 de tuburi. Corul sustinut de contraforti exteriori decorati cu edicole care adapostesc statui de sfinti reprezinta unul din putinele exemple de acest tip din Transilvania. Colectia de covoare orientale a Bisericii Negre constituie cea mai bogata colectie de acest fel din Romania
                                                                    
 Una dintre legendele Bisericii Negre este legata de statueta unui tanar zidar.
                                                                                
                                                                          
     
 Pe latura de nord a Bisericii Negre se afla o statuie enigmatica infatisand un tanar zidar care se apleaca spre baza contrafortului pe care este amplasat. In afara de aceasta statuie, pe contrafortii naosului se aflau odinioara si alte statui, care din cauza degradarii lor au fost adapostite in interiorul bisericii: o femeie ingenunchiata, un leu, un vultur si un razboinic cruciat. Statuia tanarului zidar este singura dintre acest grup, care a fost innoita. Aceasta statuie reprezinta omagiul adus de colegii sai pietrari tanarului care si-a gasit sfarsitul in timpul lucrarilor de constructie a Bisericii (sec. XV). Despre acest tanar aplecat legenda povesteste ca ar fi fost cea mai talentata calfa care a lucrat la constructia bisericii si ca isi intrecea chiar si mesterul. Din invidie si teama de a nu fi indepartat din functia lui, mesterul, intr-o seara cand calfa verifica munca facuta peste zi la respectivul contrafort, a impins-o de pe schela. Ulterior mesterul s-a cait de fapta sa, s-a autodenuntat si a fost executat. Probabil ca tanarul si-a gasit sfarsitul chiar la baza contrafortului pe care astazi se afla statueta sa .

Aparatul lui Uriel
Ce este acest aparat?
Este vorba despre un aparat de calcul astronomic, un calendar (”cale in dar”), ale carui elemente erau „stalpi, portaluri si ferestre”, dispuse in cercuri concentrice, cu o „potcoava” din 21 de stalpi in centru – locul de observare. Cu ajutorul acestuia se studiau miscarile Soarelui si Lunii, eclipsele de Soare si Luna, pozitiile nodurilor Lunare, schimbarile de solstitiu si echinoctiu e.t.c. Conform ”Cartii lui Enoh”, ingerul Uriel i-a dat patriarhului secretul construirii acestui aparat, ale carui elemente difereau de la zona la zona, in functie de latitudinea de la care se faceau masuratorile. De ”aparatul lui Uriel” depindea agricultura, deci viata sedentara si dezvoltarea societatilor. Cine erau acesti ”mesageri ai lui Dumnezeu”?

                                                                           


In cartea „Aparatul lui Uriel”, doi cercetatori britanici au reconstituit „computerul ceresc” din Cartea lui Enoh si au obtinut calendarul solar de la Sarmisegetuza.

Constructia de la Sarmisegetuza ar dovedi in plus, fata de cea de la Stonehenge, un grad inalt de perfectiune in ceea ce priveste precizia calcularii timpului. Modelul ”computerului ceresc” pe care ingerul Uriel i l-a aratat lui Enoh se regaseste in toate sanctuarele dacilor. Poate in muntii Daciei a avut loc initierea patriarhului antediluvian. In plus, sanctuarele circulare sunt atribuite de istorici getilor si masagetilor. De catre istoricii straini, ca cei autohtoni nu le atribuie nimic, decat, poate, ”branza”, ”miel”, ”ied”… Sanctuarele circulare abunda pe teritoriul Romaniei, la Adamclisi, Sarmisegetuza, Cetatuia, Racos- 3 sanctuare, si, ultimul descoperit ( in aprilie 2005), de la Sacele, pe dealul Bunloc. Intr-adevar, bun loc! Acest sanctuar este mult mai mare si, se pare, mai complex decat cel de la Sarmisegetuza.

Am ales doar cateva dintre legendele,misterele si povestile fascinante ale Brasovului.
Cu siguranta daca curiozitatea va va starni interesul,veti descoperi mult mai multe mistere,si lucruri fascinante decat ceea ce am expus in acest articol.
Si da,mi-ar face placere sa impartasim ceea ce descoperim,reciproc,unii altora.


                                                                                   




Comentarii

  1. Ca o completare,a mai fost descoperit un tunel ce venea din cetatuie pana la biserica franciscana de pe str. Sf.ioan si de acolo se continua pana in p-ta Sfatului,prin care erau adusi condamnatii.Tunelul a fost descoperit in momentul demolarii bisericii care se afla in locul noii aripi al Aro Palace.(povestea asta o stiu de la bunica mea )

    RăspundețiȘtergere
  2. Am auzit de la cineva ca la uzina steagu rosu se faceau tancuri care erau transportate prin tuneluri pe sub calea bucuresti

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Exista un tunel in spate la Metrom dar nu am putut sa ma duc acolo ca se auzeau caini care latrau, si imi era frica nu numai de caini, ci si ca locul sa nu fie proprietate privata, si sa ma trezesc capturat de politie

      Ștergere
  3. Nu stiu daca exista un lac sub Tampa ca nu am cum sa ajung acolo.
    Grota din saua tampei are tunele prea inguste sau sigilate cu dop de argila. Grotele din spatele la universal nu duc departe, dar trebuie mers cu grija ca acolo stau oamenii strazii. Grota din Racadau de langa treptele Gabony are numai doua tunele: una ce leaga doua intrari si o fundatura.
    Imi trebuie un aparat special sa detectez daca exista acel lac

    RăspundețiȘtergere
  4. In catacombele de pe "Dupa Ziduri" am mai gasit tunele noi. Tunelul acela de mers pe burta duce la alte doua galeri: una ce duce la iesirea cu grilaj de langa centrala, un alt tunel ce are inca doua fundaturi si duce la un gard de zidarie inalt de 1,5 metrii cu o spartura ce dezvaluie continuarea tunelului, dar mai incolo nu pot sa ma duc ca e prea ingust exact ca si buncarul din saua Tampei.
    In tunelul de mers pe burta mai faceam eu abdomene in weekend cand nu aveam bani de mers la sala de fitness

    RăspundețiȘtergere
  5. harta catacombelor de pe "Dupa Ziduri" e un pic gresita. Harta corecta este pe REPTILIANUL.BLOGSPOT.COM

    RăspundețiȘtergere
  6. In grota de pe saua Tampei am reusit sa largesc un tunel ingust in stanga cu o sapaliga in laturand pamantul dar mai incolo chiar nu pot sa ma duc singur si neechipat deoarece duce la un hau de vreo 30 metri, unde as putea muri acolo. Am apelat pe email la un club de speologie sa chem o echipa sa mearga pe acolo, ca stiu ca acei baieti sunt bine antrenati si au un echipament special de catarare ca sa coboare prin acel put similar cu putul liftului la o mina veche

    RăspundețiȘtergere
  7. Pe "Dupa Ziduri" mai e un buncar mai in dreapta de centrala, in care nu am putut intra acolo niciodata deoarece e prea ingust si trebuie largit si montat o scara deoarece are un prag de 2metrii.
    Acel buncar se presupune ca ar duce la fundul unui put la Turnul Alb si ca ar comunica cu grota sigilata cu argila de pe cararea strazii Fagetului in spatele Oficiului de Forte de Munca, si de ce nu si cu biserica din Bartolomeu si buncarul de pe strada Lanurilor, cu conditia ca tunelul sa nu fie surpat

    RăspundețiȘtergere

Trimiteți un comentariu

Postări populare de pe acest blog

Vampirii energetici-Cum poti recunoaste un vampir energetic?

Reincarnarea,"un adevar tinut sub cheie" chiar de biserica

HAARP- acum si in Romania!